Mănăstirea Balamuci


Categorie: Mănăstiri
Perioada: sec. XVII - XIX
Importanta: A
Cod LMI: IF-II-a-A-15263
Adresa: Drum forestier, la 3 km Nord de satul Sitaru
Localitate: sat BALTA NEAGRĂ; comuna NUCI
Judet: Ilfov
Regiune: Muntenia

Ansamblul cuprinde:

Imagini

Mănăstirea Balamuci Mănăstirea Balamuci Mănăstirea Balamuci Mănăstirea Balamuci Mănăstirea Balamuci Mănăstirea Balamuci Mănăstirea Balamuci

Imagini de arhiva

Nu exista imagini de arhiva
 

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate


Descrieri/Comentarii

emilia / 10-May-2009

Manastirea "Sf. Nicolae"- Balamuci, cunoscuta si ca schitul Sitaru este manastire de calugari, ctitorita in 1627 de Papa Greceanu, logofat al lui Mihai Viteazul. Se afla la nord-est de lacul Caldarusani, in apropiere de satul Sitaru.
In urma razboiului din 1720, manastirea a fost pustiita, apoi refacuta in 1750-1752 de un urmas al ctitorului, Gheorghe Greceanu. Piatra de mormant din interior este a spatarului Fota, fiul lui Papa Greceanu, mort in 1640, in timpul domniei lui Matei Basarab.  Lacasul, in forma de cruce, are un pridvor larg deschis, sustinut de zece coloane din piatra, cu baze si capiteluri bogat ornamentate, cu motive florale stilizate, sculptate in piatra. Peretii exteriori au doua registre cu arcaturi in acolada. Pe naos si pronaos se inalta doua turle inalte, octogonale, luminate prin ferestre inguste. Ferestrele din registrul inferior au ancadramente ornamentale din piatra. Cele din registrul superior sunt patrate si inchise cu trafoare din piatra frumos lucrate. Monumentul se afla intr-o incinta de zid, inalt de trei metri, cu o poarta cu piloni puternici, protejata de un acoperis in patru pante. Pe latura de vest a incintei s-au adaugat chiliile din paianta. Interiorul bisericii si pridvorul  au peretii acoperiti cu fresce asemanatoare celor de la Voronet.  Au fost realizate de un grup de preoti din Brasov (Dima, Neacsa s.a.).
In 1864 dupa secularizarea averilor manastiresti, manastirea a fost transformata in inchisoare, pana in 1875 cand cutremurul a surpat turla mare, chiliile si zidul inconjurator.
A fost reparata si consolidata in 1911, 1942, 1962, 1977 (dupa inundatiile din 1970 si 1975 care au dus la prabusirea chiliilor).
Lucrarile au fost terminate in 1979. Biserica s-a pastrat asa cum a fost zidita de ctitor, in afara de cele doua turle.
Fatadele exterioare au un brau median frumos zugravit. Paraclisul  a fost pictat in culori deschise in 1986 de Rafael Popescu.
In 1989-1990 s-a restaurat si pictura din biserica.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu si "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti )